Valls parla è Milù piglia a cummanda.
In a storia prestigiosa di a Ripublica francese, n'avemu avutu belli ministri di l'internu.
Michel Poniatowski chì mandava l'armata è i blindés in Aleria in 1975.
Charles Pasqua, spezialistu di e barbuserie, di i culpacci è di e maguglie.
U calamitosu Jean-Louis Debré, chì hà organizatu a cunfereza di stampa di Tralonca.
Jean-Pierre Chevènement chì mettia in piazza à Bonnet, "l'homme qu'il faut là où il faut".
In quant'à Nicolas Sarkozy, ùn ne parlemu mancu.
Sott'à Michel Rocard, Pierre Joxe fù u solu à circà una via di pace è di dialogu in Corsica.
Ma finalmente, è sì u peghju era Manuel Valls ?
A lingua corsa ? Ùn meriteghja micca d'esiste : "il n'y a qu'une langue de la République, c'est le français. Il n'est pas concevable qu'il y ait sur une partie du territoire, une deuxième langue officielle". Pigliatevi què i Corsi !
U 5 di maghju ? Ùn ci vole à scambià nunda. "Le sport, c'est une école de l'effort et aussi du respect". Pigliatevi què, quelli chì dumandavanu a sacralizazione.
A cultura corsa ? Ma di sigura ch'ella hè viulente ! Torna à parlà di "violence qui gangrène la belle culture corse".
A cumedia ? Hà ancu fattu un vechju sketch degnu di L'Enquête Corse di Pétillon : "J'aime la Corse, j'aime les Corses et j'aime leur culture". Iè, l'hà detta.
I risultati in materia di lotta contr'à e bande maffiose ? L'aspettemu sempre è cuntinuveghjanu l'assassinii.
Finalmente, i più chì eranu cuntenti sò state "les forces de sécurité", è Emile Zuccarelli, cuntentu cum'è un pichju à davant'à u patrone.
Di ghjennaghju 1974, Liber Bou dichjarava chì "même 200.000 autonomistes ne pourront jamais faire modifier la Constitution"... è u peghju era da vene.
Oghje, Parigi chjode pocu à pocu tutte e porte è Valls martella u so discorsu pienu di rabbia è d'odiu. Ma forse l'arrangia ch'ellu torni à vene u peghju.
Michel Poniatowski chì mandava l'armata è i blindés in Aleria in 1975.
Charles Pasqua, spezialistu di e barbuserie, di i culpacci è di e maguglie.
U calamitosu Jean-Louis Debré, chì hà organizatu a cunfereza di stampa di Tralonca.
Jean-Pierre Chevènement chì mettia in piazza à Bonnet, "l'homme qu'il faut là où il faut".
In quant'à Nicolas Sarkozy, ùn ne parlemu mancu.
Sott'à Michel Rocard, Pierre Joxe fù u solu à circà una via di pace è di dialogu in Corsica.
Ma finalmente, è sì u peghju era Manuel Valls ?
A lingua corsa ? Ùn meriteghja micca d'esiste : "il n'y a qu'une langue de la République, c'est le français. Il n'est pas concevable qu'il y ait sur une partie du territoire, une deuxième langue officielle". Pigliatevi què i Corsi !
U 5 di maghju ? Ùn ci vole à scambià nunda. "Le sport, c'est une école de l'effort et aussi du respect". Pigliatevi què, quelli chì dumandavanu a sacralizazione.
A cultura corsa ? Ma di sigura ch'ella hè viulente ! Torna à parlà di "violence qui gangrène la belle culture corse".
A cumedia ? Hà ancu fattu un vechju sketch degnu di L'Enquête Corse di Pétillon : "J'aime la Corse, j'aime les Corses et j'aime leur culture". Iè, l'hà detta.
I risultati in materia di lotta contr'à e bande maffiose ? L'aspettemu sempre è cuntinuveghjanu l'assassinii.
Finalmente, i più chì eranu cuntenti sò state "les forces de sécurité", è Emile Zuccarelli, cuntentu cum'è un pichju à davant'à u patrone.
Di ghjennaghju 1974, Liber Bou dichjarava chì "même 200.000 autonomistes ne pourront jamais faire modifier la Constitution"... è u peghju era da vene.
Oghje, Parigi chjode pocu à pocu tutte e porte è Valls martella u so discorsu pienu di rabbia è d'odiu. Ma forse l'arrangia ch'ellu torni à vene u peghju.